Alunul plantat îți aduce numeroase beneficii, incluzând aici chiar și partea financiară. În afară că poţi caştiga bani pe tot parcursul vieţii de pe urma alunilor, ei aduc un beneficiu extraordinar organismului uman prin aportul de oxigen. Durata de viață a unui este de 120 de ani.
Un profesor a povestit pentru Ziarul De Vrancea că a scăpat de pietre la rinichi.
„Aveam pietre mari la rinichi şi nu aş fi putut rezista unei operaţii. Timp de trei luni am făcut tratament cu miez de alună, care dizolvă calculii renali. Au trecut zeci de ani de atunci, am 80 acum şi nu mai am nicio problemă. Pentru mine această plantă este un înger, mi-a salvat viaţa”. Dincolo de rolul alimentar şi economic, alunul are şi un rol ecologic.
Alunul formează perdele de protecţie a mediului, micşorând efectele secetei, împiedicând alunecarea terenurilor şi diminuând pericolul inudaţiilor. Alunul (Corylus avellana) este un arbust fructifer ce creste spontan, la marginea padurilor de foioase.
Acesta este raspandit in toate zonele geografice ale tarii, dar prefera zona dealurilor. Se prezinta sub forma de arbust (tufis) si poate atinge 5 metri inaltime. Frunzele sunt ovale, lung petiolate.
Florile au o forma caracteristica, denumite popular ”matisori”. Fructul este o achena. Alunele sunt considerate bombe nutritive. Acestea contin: grasimi, vitaminte (B, E, A) ,calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, zinc, proteine.
1. Particularitati de crestere si fructificare:
Sistemul radicular este bine dezvoltat in lateral, dar in primii ani de la plantare radacinile cresc lent si nu patrund prea adanc in sol.
Arbustul formeaza micorize. Coroana este globuloasa si deasa.
Aceasta poate ajunge la 3-5 m inaltime si formeaza 15-20 ramificatii ce pornesc din zona coletului. Alunul formeaza cinci subtipuri de muguri:alun-particularitari
Muguri vegetativi: acestia sunt plasati la baza ramurilor, pe drajoni si pe lastarii lacomi;
Mugurii micsti unisexuati femeiesti: situati in partea superioara a ramurilor anuale.
Din acestia se vor forma inflorescentele femeiesti;
Mugurii micsti din care se va forma un lastar ce are in varf un amentii (inflorecentele barbatesti) si 2-3 muguri femeiesti la baza;
Muguri amenti: din care se formeaza inflorecentele barbatesti;
Muguri adventivi: acestia sunt situati pe ramurile multianuale si pe radacina. Acestia sunt acoperiti de scoarta;
Alunul formeaza doua tipuri de flori. Cele mascule sunt grupate in inflorescente denumite amenti. Fiecare ament cuprintre intre 130 si 160 de flori. Florile femeiesti sunt grupate cate 4-16 in inflorescente de tip glomerul. Fructul este o achena monocarpica, denumita si pseudonuca.
2. Cerintele fata de clima si sol:
Alunul are cerinte reduse fata de temperatura. Este destul de rezistent la ger.
In faza de repaus vegetativ rezista la temperaturi de – 30 grade Celsius.
Florile sunt afectate de temperaturi de – 5 grade Celsius. Iernile lungi si aspre sunt favorabile pentru cultura alunului.
Arbustul are pretentii medii fata de lumina. Zonele cu insolatie puternica nu sunt favorabile pentru alun. Valorifica bine terenurile cu expozitie nordica.
Se dezvolta bine in zonele unde cad anual 700-1000 mm. Daca necesarul de apa nu este asigurat din precipitatii, este necesara aplicarea irigatilor.
Arbustul valorifica bine solurile fertile, aluviale sau cu o fertilitate medie. Nu suporta stagnarea apei in sol, acesta determinand asfixierea radacinilor.
3. Pregatirea terenului:
Se aleg terenuri care nu sunt in bataia directa a soarelui, deoarece alunul nu suporta insolatia puternica. Arbustul reuseste in toate zonele geografice ale tarii, dar cele mai bune rezultate se obtin in zonele de deal.
Polenizarea alunului este anemofila, din aceasta cauza randurile se vor amplasa pe directie vantului predominant.
Alunul nu este pretentios fata de planta premergatoare. Se poate planta dupa orice pom sau arbust, fara sa fie afectat de bolile acestora.
Datorita acestui fapt terenul se poate pregati cu 1-2 saptamani inainte de plantare.
Operatiunea incepe prin eliminarea tuturor plantelor si resturilor vegetale de pe parcela. Daca terenul este puternic infestat cu buruieni, se pot aplica erbicide totale:
Roundup Classic, Roundup Energy. Fertilizarea de baza se face cu 40 t/ha gunoi de grajd si 400-500 kg insamant complex NPK. Terenul se lucreaza la adancimea de 60 cm, pentru a decompacta straturile profunde ale solului.
Daca nu aveti posibilitatea de a lucra solul in profunzime, terenul se va sapa la adancimea normala (20-30 cm), dar gropile de plantare vor fi mai mari.
4. Plantarea:
Perioada optima de plantare este toamna.
Astfel, precipitatiile din toamna ajuta la prinderea pomilor, iar lunga perioada de repaus din timpul iernii ajuta la acomodarea arbustilor cu noile conditii de mediu. Radacinile alunului se deshidrateaza usor. Daca puietii au fost transportati pe o distanta mare, radacinile se introduc intr-un vas cu apa pentru a se rehidrata.
Inainte de plantare ranile de pe radacini se elimina prin taiere. Aceasta operatiune este denumita fasonare si are ca scop mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos.
Pentru a mentine umiditatea in jurul radacinilor acestea se introduc intr-un amestec format din pamant galben, balega de vaca si apa. Dupa lucrarile de pregatire a materialului de plantat, urmeaza realizarea gropii. Aceasta se sapa cu 2-3 zile inainte de plantare sau chiar in aceeasi zi.
Se recomanda urmatoare schema de plantare: 6 metri distanta intre randuri si 4-5 m distanta intre puieti pe rand. Alunul este o specie autosterila. Din acest motiv, in parcela se vor planta 2-3 soiuri diferite.
Pentru a realiza o plantare de precizie, pe teren se marcheaza locul de plantare al arbustilor.
Daca terenul s-a lucrat corespunzator (desfundat la 60 cm), gropile trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: 50 x 50 x 50 cm. In cazul in care terenul s-a lucrat superficial (20-30 cm), dimensiunile gropilor trebuie fie cat mai mari ( 100 x 100 x 80 cm).
La baza gropii se poate introduce un amestec format din pamant reavan si gunoi de grajd bine fermentat.
Puietii se introduc in sol, astfel incat toate radacinile sa fie acoperite bine cu pamant. La plantare trebuie sa se asigure un contact strans intre radacini si sol.
Dupa plantare fiecare arbust se uda cu 10-15 litri de apa. Udare se repeta de 5-6 ori in primul an de la plantare.
Pentru a evita pierderile cauzate de animale si de rozatoare, puietii se invelesc cu materiale de protectie.
5. Lucrarile de intretinere:
Una din cele mai importante lucrari de intretinere este reprezentata de taieri. In cazul alunului aceste operatiuni sunt destul de simple. De cele mai multe ori taierile au rolul de a dirija cresterile naturale ale arbustului. Astfel coroana se mentine sub forma de tufa.
In primul an de vegetatie alunul are o crestere lenta, din acest motiv taierile se vor efectua incepand din al doilea an de vegetatie.
Aceste operatiuni se vor efectua in perioada de repaus vegetativ (ianuarie-februarie). In anul al doilea se aleg maxim 10 ramuri principale. Acestea trebuie sa fie crescute uniform si sa nu se umbreasca reciproc.
Alunul formeaza foarte multi drajoni. Acestia se vor elimina, deoarece consuma resursele necesare pentru fructificare. In anul al treilea coroana se mentine aerisita.
Daca este nevoie o parte din ramurile principale se elimina. In principal alunul isi formeaza singur coroana, dar trebuie intervenit anual pentru a evita aglomerarea ei. Taierile din anul urmator trebuie sa elimine drajonii, ramurile uscate sau cele bolnave.
Dupa ce pomul a ajuns la capacitatea maxima de productie ( dupa 6 ani de livada) taierile vor urmarii normarea incarcaturii de rod sau (daca e cazul) stimularea fructificarii prin eliminarea lastarilor cu varsta de un an. Cand cresterile vegetative se reduc, trebuie aplicate taieri de reintinerire.
Treptat ramurile principale se scurteaza cu 40 % sau se elimina. Acestea vor fi inlocuite cu lastari crescuti la baza coaronei. Ranile mai mari de 4-5 cm se vor acoperi cu Mastic Arbokol.
Recoltarea se face cand fructele au ajuns la maturitate deplina.
Acest moment este de semnalat de: culoarea cicolatie-roscata a fructelor, stratul dintre coaja si samanta este uscat, miezul este dulce, iar fructele se desfac usor din invelusul de sustinere (involucru).
Recoltarea se poate face manual prin scuturarea arbustului si adunarea fructelor de pe jos sau prin ”culegerea” fructelelor. Daca alunele au fost recoltate cu tot cu invelis (involucru) acesta se va elimina imediat dupa recoltare.
Pentru a putea fi pastrate in conditii optime, fructele trebuie uscate. Se aseaza in straturi subtiri si se expun 4-6 zile la soare. Daca alunele au fost uscate corespunzator, se pot pastra timp de 1 an in camere bine aerisite.
Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:
12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv
în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!
Niciun comentariu până acum