Levantica se bucura de o mare apreciere in lumea plantelor medicinale, dar si in lumea plantelor aromatice.

denumire stiintifica: Lavandula angustifolia

De-a lungul timpului levantica a cunoscut mai multe denumiri populare, printre care cele mai utilizate au fost: aspic, lavand, levantica de gradina, livant, livan, spichinel, spichinat, levantica de padure.

Descriere:

Este o specie de plante din genul Lavandula, familia Lamiaceae. Este o plantă aromatică și medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, frunze mici, înguste și flori albastre parfumate. Originară fiind din regiunile calcaroase și muntoase mediteraneene, în România crește cultivată și înflorește toată vara.

În scopuri medicinale se recoltează numai florile detașate de pe axul inflorescenței, sau toată inflorescența, când corola nu este complet deschisă (Flores Lavandulaes). După recoltare se usucă la umbră, în strat subțire fără a fi presate.

Componenți principali

  • ulei volatil compus din: acetat de linanil, butirat de linanil, geraniol, linalol în stare liberă, valerianat de linalil, borneol, cumarină, cineol, nerol, furfurol, alfa pinen, cariofilen, substanțe amare.

Proprietăți

Intern

  • puternic aromatizant cu acțiune antiseptică locală și ușor antispastică datorită componentelor din uleiul volatil
  • calmant al sistemului nervos central
  • diuretic și colagog
  • florile au acțiune carminativă

Extern

  • calmant și analgetic

Indicații

Intern

  • în migrene, cefalee, afecțiuni cardiace cu substrat nervos, boli de rinichi și de ficat, tulburări digestive, balonări abdominale, reumatism, stări de anxietate.
  • ca aromant și corectiv

Extern

  • masaj cu oțetul obținul din florile de levănțică în caz de răceală, gripă și stări febrile.

 In medicina populara, levantica a cunoscut mai multe intrebuintari.

Astfel, levantica era utilizata in tratarea afectiunilor aparatului respirator, sub forma de comprese pentru vindecarea ranilor, arsurilor si a loviturilor, tulpinile se aranjau intre haine, si datorita mirosului ajutau la eliminarea moliilor, picaturile de ulei de levantica se puneau in apa animalelor pentru a le starni pofta de mancare si ca remediu impotriva caderii parului.

Uleiul de levantica este folosit in industria parfumurilor si sapunurilor.

Levantica este considerata un remediu excelent in tratarea:

  • – acneei, viermilor intestinali,
  • – intepaturilor de insecte sau vipere,
  • – bolilor de rinichi, bolilor de ficat,
  • – balonarilor abdominale,
  • – astmului, bronsitelor,
  • – candidozelor, migrenelor,
  • – afectiunilor cardiace cu substrat nervos,
  • – celulitei, reumatismului, ranilor,
  • – stresului, tensiunii cerebrale,
  • – insomniei, leucoreei, gripei,
  • – infectiilor, cistitei, aftelor, ametelilor.

Tratamente naturale cu levantica:

Ceaiul preparat din flori de levantica, este utilizat pentru tratarea insomniei, oboselii psihice, stresului, nevozitatii. Din acest ceai se recomanda a se bea 2-3 cani zilnic.

Ceaiul de levantica este considerat un remediu natural si in tratarea afectiunilor cardiovasculare, reumatismului, racelii, gripei, tusei, astmului, eczemelor, dischineziei biliare, plagilor.

Pulberea din flori de levantica administrata sub forma de capsule ajuta la vindecarea leucoreei, febrei, celulitei, nervozitatii, stresului. Uleiul de levantica trateaza indispozitiile stomacale, lipsa poftei de mancare, migrenele, starile psihice ca tristetea, depresia.

Frectiile pentru vindecarea racelilor, gripei, scaderea febrei cu otet aromat de levantica sunt foarte apreciate, ajutand pacientul sa-si revina, reintroducandu-i starea de confort.

Baile complete cu levantica au rolul de calca starile nervoase ale pacientului si de a-l vindeca de frigiditate. Spalaturile vaginale cu ceai din levantica ajuta la vindecarea leucoreei.

Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. Infuzia mai concentrata, din 20-30 g la 1 l de apa clocotita, infuzata 3 minute, are efect excitant, sudorific, diuretic, tonic, dezinfectant.

Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool, timp de 15 zile. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise.

Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului, intarind firul de par.

Sub forma de comprese, aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa, amelioreaza durerile in reumatism si contuzii.

Sub forma de gargarisme, cateava picaturi la un pahar de apa calduta, se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii.

A nu se administra in doze mari deoarece provoaca o stare de excitabilitate crescuta, urmata de deprimare nervoasa si cardiaca, somnolenta, hipotermie. 


Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:

12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv

în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!