Alte denumiri populare: maghiran, măghiran, margaran, mighiran, sovârf

Denumire științifică: Origanum majorana

Denumiri în limbi străine: marjoram

Este o plantă ierboasă perenă sensibilă la frig cu arome dulci de pin și citrice.

Creşte sub formã de tufã, atingând 60 cm înãlţime. Tulpina, foarte ramificatã, are patru muchii.

Frunzele sunt lungi şi ovale, acoperite cu peri de culoare albicioasã. Florile şi fructele sunt mici. Înfloreşte din luna iulie pânã în luna septembrie. Se recolteazã întreaga plantã, de douã sau trei ori pe an, înainte de înflorire (în lunile iulie-august).

Tulpinile şi frunzele se ususcă, apoi se folosesc la prepararea de infuzii, pulberi şi tincturi. Din florile proaspete se extrage un ulei esenţial galben-verzui. Are un miros penetrant, de camfor.

Compoziţie

Pãrţile aeriene ale mãghiranului conţin ulei volatil format din terpinen, pinen, sabinen, carvacrol, precum şi acizi graşi, triterpene, flavonoizi.

Acţiune

Mãghiranul are proprietãţi stomahice, antispastice şi sedative.sus

Indicaţii terapeutice

Preparatele medicinale din mãghiran se recomandã pentru stimularea digestiei, în meteorism abdominal, colici abdominale şi pentru calmarea stãrilor de nervozitate sau nelinişte.

Măghiranul stimulează lactaţia şi transpiraţia. Cea de-a doua acţiune, în combinaţie cu proprietăţile diuretice ale plantei, ajută la eliminarea toxinelor din organism.

Utilizat sub formă de aplicaţii externe, uleiul esenţial calmează durerile articulare şi musculare, putând fi util în uşurarea durerilor de dinţi şi a ulcerelor bucale.

Administrare:

Infuzia de mãghiran se preparã din 1-2 linguriţe de frunze uscate, la 1 canã cu apã. Se beau 1-2 cãni pe zi.

Tinctură: Puneţi 20 de picături la un pahar mare cu apă sau suc de fructe. Beţi de 3 ori pe zi.

În tratamentul durerilor musculare şi articulare:

Ulei esenţial: Diluaţi 3 picături de ulei esenţial in 10 ml de ulei excipient. Masaţi pe zona afectată de câte ori este necesar.sus

Precauţii şi contraindicaţii

Cereţi sfatul medicului înainte de a folosi ulei esenţial de maghiran.

Este recomandat să evitaţi toate preparatele din ulei esenţial de măghiran dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi

Utilizarea măghiranului

Friptura de gâscă, mâncăruri picante din carne de vită, savuroasa supă de cartofi cu măghiran este întotdeauna alegerea potrivită atunci când se doreşte un gust savuros. Aroma sa intensă se potriveşte la feluri de mâncare din carne de pasăre, iepure, vânat, carne de porc, felurile de mâncare de legume, tocăniţe, cartofi prăjiţi, supă de roșii, fasole și leguminoase. Măghiranul se foloseşte atât verde cât şi uscat, ca o completare la sosuri, gustări, maioneză din ierburi, brânză proaspătă sau brânză topită.

Originea și istoria măghiranului

Măghiranul este originar din regiunea mediteraneeană estică. Totuși, este folosit în toată regiunea, încă din perioada antică. Astăzi măghiranul este cultivat în țări precum Egipt, Maroc, Franța, Spania, Ungaria, dar și Germania.

Măghiranul este partenerul ideal pentru cimbru, chimen, paprika, usturoi, frunze de dafin, rozmarin, salvie, cimbru, ienupăr și ceapă.

Tratamente naturale pe bază de măghiran

Maghiranul (Majorana hortensis) reprezintă o plantă medicinală considerată remediu natural în tratamentul balonărilor, durerilor reumatice, gastritei hipoacide, tulburărilor care intervin la menopauză, insomniilor, durerilor de cap, afecțiunilor renale, stărilor de nervozitate și menstruației însoțită de dureri.

Ceaiul de maghiran băut zilnic va îmbunătăți starea pacientului, alungând oboseala fizică și psihică, stările anxioase, afecțiunile tractului urinar, palpitațiile și bronșită.

Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:

12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv

în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!

Articole Asemănătoare și de Interes pentru Dvs: