Denumire științifică: Tamis Communis

Denumiri populare: untul pământului, fluierătoare, viţă neagră

Denumiri în limbi străine:

  • Black Bryony 
  • Black bryony 
  • Crotharnach 
  • Crotharnach 
  • Cwlwm y Coed 
  • ძაღლის სატაცური 
  • تمیس 
  • tamis 
  • Schmerwurz 
  • Gewöhnliche Schmerwurz 
  • Black bryony 
  • Murraim berries 
  • מצוי 
  • Тамус обыкновенный 
  • Адамов корень 
  • Огненный корень 
  • Сальный корень 
  • Водогон 
  • Лепшура 
  • Недоступ 
  • Переступ 
  • Bryony, Black

Descriere

Untul pământului este o plantă erbacee, cu tulpină lungă de 2-4 metri, care se agaţă de alte plante sau pe pietre, de unde şi numele de viţă-neagră, dezvoltă o rădăcină lungă până la jumătate de metru şi groasă cât un braţ. La noi în ţară creşte spontan în zona subcarpatică în pădurile de foioase, în locuri umbroase şi pietroase unde rădăcina sa se ascunde fiind dificil de scos.

Această plantă este folosita de localnici fiind un leac vechi în medicina populară empirică; rădăcina sa (rizomul) este cărnoasă, cu miezul alb, de unde îi vine şi denumirea, iar numele popular este mai mult decât sugestiv în ce priveşte rolul terapeutic al plantei “iarba femeilor bătute”. Era folosita pentru tratarea loviturilor, traumatismelor, durerilor reumatice dar şi pentru întărirea organismelor slăbite.

Compoziție

Untul pământului conţine alcaloizi, saponine, oxalat de calciu, histamină, flavonoizi, vitamine A, C, B complex, săruri minerale de calciu, magneziu, sulf, mangan, zinc, acizi graşi mono şi polinesaturaţi, alantoină şi taninuri.

Acţiune

Fitoterapia cu produse pe bază de untul pământului are acţiune antiinflamatorie, decongestivă, analgezică, antireumatică, asemănătoare medicamentelor antiinflamatorii de sinteză chimică (dar fără a avea efectele nocive ale acestora), acţiune tonic venoasă, stimulează circulaţia locală, acţiune uşor revulsivă, diuretică, purgativă.

Indicaţii terapeutice

Terapia naturistă cu untul pământului este indicată în cazurile de reumatism articular, gută, osteoporoză, lombosciatică, sinuzită frontală sau maxilară, artrită, spondiloză cervicală, dureri de menisc acute sau cronice, zona Zoster,  traumatisme, hematoame, degerături, deformări osoase, monturi, artroze (coxartroza, gonartroză), dermatoze purpurice, acnee.

Administrare:

Rădăcina proaspătă se poate folosi sub formă de cataplasme.

Infuzia din rădăcină sau macerat la rece se foloseşte sub formă de comprese locale.

Tinctura se foloseşte sub formă de comprese sau fricţiuni locale.

Unguentul din untul pământului se foloseşte sub formă de masaj sau aplicaţii externe în caz de dureri reumatice, vânătăi, echimoze, contuzii.

Precauţii şi contraindicaţii

Pentru persoanele care sunt sensibile din cauza efectului revulsiv se recomandă în prealabil ungerea locului cu alifie pe bază de gălbenele sau ulei de măsline.

Planta se aplică la început doar maxim 1 minut, testând toleranţa pielii şi se creşte timpul de expunere treptat numai dacă nu apare senzaţia de arsură locală sau iritaţii sau leziuni ale pielii.

Datorită toxicităţii nu este recomandat consumul în uz intern ci doar extern.


Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:

12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv

în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!