Nume in latina: Malva vulgaris

Familie: Malvaceae

Denumiri populare: casul popii, cas, nalba-marunta, nalba-mica,
banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele

Descriere: Este o planta anuala, cu tulpina partial taratoare. Frunzele sunt aproape rotunde, dintate, iar florile, de culoare roz, asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. Fructul este o capsula de forma unui cas.

Se recolteaza frunzele, florile, tijele, din iunie pana-n septembrie. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Are valoare si planta uscata.

Raspandire: creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo au fost odata o curte, o ferma sau o casa.

Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestriS) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte varietati de Malva, sunt raspandite prin gradinile de flori si zarzavat.

Produs vegetal: vezi Descriere

Recoltare: Se recolteaza florile, frunzele si radacinile decorticate.

Florile si frunzele se recolteaza fara codite, in lunile iulie-august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite, intinse in straturi subtiri. Dupa uscare, florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie, iar frunzele in sacu de panza. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime, adica de la plante care au cel putin 2 ani. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa recoltare, radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb, taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).

Inainte de uscare, nu se spala. Dupa uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi uscate.

Principii active:

Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine, betaina, tanin, substante rezinoase.

Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de tulpina.

Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura.

Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului respirator, renal si gastro-intestinal.

Indicatii terapeutice: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere, amigdalite.

In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chiar atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 litri ca ratie zilnica.

Planta se marunteste, se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intr-un termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.

Mod de utilizare:

Infuzie, macerat: Numai ca extract rece! Se pune o lingurita cu varf de planta la 1/4 litru de apa, se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (la 30-40 grade C).

Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf sau chiar doi pumni de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste totul atat cit suporta mainile si picioarele. Baia dureaza 20 de minute. Apa, reincalzita, poate fi folosita inca de 2 ori.

Prisnita (comprese): Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica local, cat e cald.

Referințe

Nalba se dovedeste benefica mai ales sub forma de ceai in inflamatiile mucoaselor din interiorul organismului, in gastrite, in inflamatiile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale si ale cavitatii bucale, ca si in ulcerele gastrice (stomacale) si intestinale. In acest scop se poate prepara o supa din frunze amestecate cu orz. intai se lasa orzul sa fiarba, iar cand s-a racit, se adauga frunzele de nalba.

Nalba este indicata si in caz de secretie pulmonara abundenta, bronsita, tuse si raguseala puternica (deci in laringitA), amigdalita si gura uscata. Ca sa nu se distruga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte in apa rece, pentru a se forma asa-numitul extract rece.

Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute in inghitituri mici. Chiar si in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea incurabil, care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele si florile, zdrobite, strecurate si bine incalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhiilor si pe piept.

Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalba caldut, pentru cazurile rare cand apare o secare a secretiei lacrimale, care creeaza bolnavului o oarecare indispozitie si senzatia de neajutorare.
Spalaturile cu nalba calduta sunt benefice in alergiile tenului, care provoaca mancarii si usturimi faciale. Naiba este folosita, extern, pentru rani, abcese, picioare sau maini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. In aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de maini (a se vedea „Mod de utilizare„).

Aceste bai au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sunt foarte indicate tocmai dupa o fractura la picior, cand acesta este tot mereu suprasolicitat si se umfla. In vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste ani in urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul si intr-o zi a trebuit sa se interneze iarasi in spital. Am intalnit-o dupa ce a fost externata, schiopatand tare, iar piciorul era umflat pana peste genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luat impreuna nalbe proaspete. A doua zi si-a inceput baile. Nu exagerez cand povestesc ca dupa o saptamana n-a mai avut nevoie de baston si piciorul arata din nou normal. La fel a fost si cu o alta femeie care-si fracturase incheietura mainii drepte si aceasta o jena tot mereu. Ce gospodina si mama isi poate menaja mana dreapta? In fiecare noapte, mana ii zvacnea si mult timp i s-a umflat zilnic, intalnind-o, am sfatuit-o sa faca bai de nalba. Si acest caz s-a ameliorat grabnic.

Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la batranete. Si aici ajuta baile de nalba combinata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma se spala bine si se aplica umede pe rana deschisa. Rana se inchide peste noapte si nu se mai deschide, chiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva cu o astfel de rana deschisa, urmati-mi sfatul in legatura cu frunzele proaspete de patlagina. Veti fi surprinsi cat de repede se va inchide leziunea. Si nu veti mai gandi, citind aceste ronduri: „Aici doamna Treben exagereaza rau de tot!” Daca afirm toate acestea, este in urma experientei adunate in ultimul timp.

Acum vreau sa relatez o istorioara care, desi pare miraculoasa, corespunde totusi realitatii: Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta planta medicinala care se taraste pe pamant. Sedeam intr-o zi in Linz, singura la o masa a cazinoului teatrului, pentru a manca de pranz. O doamna s-a asezat la masa mea si, intrand in vorba, am aflat ca-si face griji in legatura cu sotul ei care trebuie sa se interneze periodic in spital, iar de curand si-a pierdut si vocea.

Medicii tot evitau sa raspunda la intrebarile ei si ii era teama sa nu fie vorba despre un cancer laringian. „Nu fiti descurajata”, i-am spus. „incercati cu plante medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta in laringite. Se face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul – amestecate cu faina de orz – se aplica peste noapte sub forma de comprese calde cu terci.” Aceasta s-a intamplat intr-o joi. La masa ne-am imprietenit si am facut schimb de adrese.

Saptamana urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a telefonat: „Un inger pazitor v-a scos in calea mea si m-a trimis la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum ati spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat intentia mea de a-l scoate pe tatal ei din spital, ca sa incerc sa-l tratez cu plante medicinale. «Daca asta te linisteste, mama, incearca!» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis si el ca n-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale.

Deci mi-am luat sotul acasa; el facea gargara, iar eu ii puneam compresele calde la gat. De cateva zile si-a recapatat chiar si glasul.” Dupa o saptamana a venit un al doilea telefon: „Sotul meu e bine si spera sa-si poata relua curand orele si sa-si tina cursurile. As vrea doar sa va mai comunic ce a zis medicul primar care-l consulta pe barbatul meu, cand i-am povestit totul: «Femeia aceasta merita o medalie de aur!»”

Buna noastra nalba nu este deci eficace doar in laringite, ci si in cancer laringian. in astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasand peste noapte cantitatea de plante necesara dozei pe o zi sa stea la macerat in 2,5 litri de apa (1 lingurita cu varf de plante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceratul se incalzeste usor si se tine intr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul zilei, incetul cu incetul, iar cu restul se face gargara, in cazul unei uscaciuni a gurii, gatlejului si nasului, care starneste deseori o puternica nervozitate a bolnavului, se face tot gar¬gara si se clateste gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalba. Si contra uscaciunii ochilor se folosesc cu succes bai si comprese cu acelasi ceai.

Nalba, care creste mai ales pe linga gospodariile taranesti, este alungata tot mai mult in zilele noastre din aceste locuri, in stradania de a indeparta umezeala si murdaria si de a da casei un aspect placut si in exterior, se toarna deseori o fasie de beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia insa nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnului!


Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:

12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv

în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!