Folosirea rozmarinului

Rozmarinul este una din cele mai puternice plante aromatice. Dincolo de utilizările sale culinare se remarcă forța sa tămăduitoare extraordinară.

Studenții greci își puneau fire de rozmarin în păr în timpul examenelor. Chiar și astăzi, unii greci fac fumigații cu rozmarin înainte de examene pentru stimularea memoriei.

Rozmarinul în medicina tradițională

Medicii chinezi întrebuințau rozmarinul pentru indigestie, dureri de cap, insomnie și malarie. În medicina tradițională a Europei, planta este cunoscută ca remediu tonifiant pentru inimă și vasele de sânge.

Printre utilizările mai vechi ale rozmarinului se numără și decongestionarea ficatului și a vezicii biliare. Prin îmbunătățirea funcției hepatice cu siguranță se poate obține o ameliorare a stării generale de sănătate.

În Farmacopeea britanică sunt citate proprietățile terapeutice ale rozmarinului:

• antimicrobiene
• carminative
• spasmolitice
• sedative
• diuretice
• timoleptice (antidepresive)
• analgezice la nivel extern

Planta este indicată în următoarele afecțiuni:

• dispepsie
• dureri de cap migrenoase sau hipertensive
• mialgii, sciatică, nevralgii intercostale
• depresie
• debilitate generală
• inimă slăbită

Doza recomandată este de 2-4 mg de plantă sau câte 2-4 ml de tinctură de rozmarin, de 1-3 ori pe zi.

Alți autori vorbesc despre și despre efectele antibacteriene și antiseptice ale rozmarinului. Cel mai mult sunt apreciate calitățile tonice ale rozmarinului asupra circulației și vaselor de sânge. Planta reduce fragilitatea și permeabilitatea capilarelor.

Rozmarinul poate fi un leac bun pentru persoanele care au dureri de cap apărute pe fond emoțional sau gastric.

Studii moderne pe rozmarin

Cercetările de dată recentă au confirmat efectele protectoare și antiinflamatoare ale rozmarinului asupra căptușelii vaselor de sânge. Aceste rezultate susțin eficiența plantei asupra circulației sangvine. La persoanele hipotensive rozmarinul mărește tensiunea arterială și redă starea de bine.

Unele studii au arătat că inhalarea uleiului de rozmarin a mărit capacitatea de rezolvare a problemelor de matematică. Cercetările pe animale au descoperit că ceaiul de rozmarin previne moartea celulelor creierului și ajută la recuperarea cerebrală după un accident vascular cerebral. Alte studii sugerează că această plantă atenuează efectele negative ale îmbătrânirii asupra creierului și protejează împotriva bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer.

Extractul de rozmarin ar putea încetini și degenerescența maculară asociată cu vârsta înaintată. Iar acidul rozmarinic ar putea întârzia apariția cataractei.

Gargara cu ulei de rozmarin și apă (proporție de 1:10) a inhibat creșterea patogenului Candida albicanis la pacienți tratați ineficient cu Nistatină.

Cercetările au arătat că rozmarinul este una din cele mai puternice plante antioxidante, care poate fi folosit cu succes ca și conservant. Are o capacitate impresionantă de a împiedica râncezirea grăsimilor.

Acesta ar putea fi una din motivele pentru care rozmarinul împiedică întărirea arterelor umane. Testele pe animale au arătat că acidul carnosic și acidul rozmarinic din această plantă au efecte asemănătoare insulinei asupra zahărului din sânge.

Totodată, acești compuși ar putea crește absorbția glucozei în celulele musculare, scăzând astfel glucoza din sânge. În ce boli ajută rozmarinul

Botanistul Richard Whelan a folosit rozmarinul în practicile sale în următoarele probleme:

• cap înfundat (ceață mentală, probleme de memorie)
• limbă îngroșată
• apatie, lipsă de vlagă
• circulație sangvină deficitară
• tensiune arterială scăzută
• amețeală la ridicarea bruscă de jos
• oboseală
• instabilitate
• dureri de cap, migrene
• probleme de atenție

Iată câteva rețete cu rozmarin:

Ulei de rozmarin pentru păr

Uleiul de rozmarin este în mod deosebit benefic pentru păr. Previne căderea părului și totodată stimulează creșterea de noi fire de păr. Are și efecte bune asupra pielii capului.

Se umple un borcan pe trei sferturi cu rozmarin verde tocat mărunt și se acoperă cu ulei de măsline. Se presează plantele cu o lingură de lemn, pentru a scoate afară bulele de aer. Se lasă câteva minute, apoi se pune capacul. Se lasă 1 săptămână la macerat într-un loc călduros dar întunecos, sau 2 săptămâni într-un loc mai răcoros, ferit de lumină. Când este gata, strecurați uleiul printr-o până de tifon.

Pentru a-l folosi, se aplică pe scalp și pe păr, de 1-2 ori pe săptămână. Rezultatele apar după mai multe săptămâni de tratament.

Ulei de rozmarin pentru dureri

Uleiul de rozmarin cu salvie și rută este recomandat celor care au dureri reumatice, junghiuri și nevralgii. Se ung părțile dureroase.

Loțiunea de rozmarin se prepară ușor. Este un leac vechi pentru dureri musculare și articulare cauzate de reumatism sau artrită. Se pun 50 g de rozmarin uscat la macerat într-un borcan cu 500 ml de spirt sau votcă (sau alt alcool tare). Se închide ermetic și se lasă 7 zile, agitând conținutul de mai multe ori pe zi. După 1 săptămână, se strecoară alcoolul printr-o bucată de tifon și se păstrează într-un borcan sau într-o sticlă. Se aplică pe zonele afectate și se fac frecții.

Băi cu rozmarin pentru oboseală

Băile cu rozmarin au efect tonic și revigorant. Sunt recomandate împotriva oboselii și a lipsei de forță fizică. Părintele Iov Burlacu de la Neamț le recomandă de asemenea copiilor slabi și anemici.

Se pun 50 g de rozmarin uscat într-un litru cu apă clocotită. Se lasă la infuzat sub capac 30 de minute. Apoi se strecoară și se adaugă în apa din cadă. Baia trebuie să dureze cel puțin 10 minute. Din cauza efectului energizant și stimulator, nu sunt recomandate seara.

Băile cu rozmarin se fac dimineața, în week-end-uri. După baie este indicat repaosul de cel puțin 30 de minute. Rozmarinul are o eficiență deosebită împotriva asteniei la tineri, la persoanele palide, lipsite de forță fizică. Totodată, planta poate fi folosită în perioada de convalescență după boli infecțioase.

Apă de gură conta infecțiilor gurii

Apa de gură cu rozmarin poate fi folosită împotriva infecțiilor orale sau a halenei.

Se pun 3 lingurițe de rozmarin uscat la infuzat în 400 ml de apă clocotită preț de 15 minute. După ce s-a răcorit, se ține la frigider 3 zile, apoi se strecoară și se aruncă plantele. Se ia câte o gură de infuzie și se clătește cavitatea bucală de 2-3 ori pe zi. Înainte de scuiparea lichidului, este bine să se facă și o scurtă gargară.

Ceai de rozmarin

Părintele Iov de la Neamț spune că ceaiul de frunze de rozmarin este bun pentru numeroase boli:

• tuse
• anemie
• boli de stomac
• pneumonie (ca întăritor)
• slăbiciune din cauza bolilor infecțioase cu febră (lingoare)

Se folosesc 20 de grame de plantă la 1 litru de apă.

Ceaiul poate fi folosit și extern, sub formă de spălături, de către femeile cu secreții vaginale („poala-albă”).

Ceaiul de rozmarin este util și în bolile de rinichi și edeme sau umflături, deoarece stimulează urinarea. Se folosește în amestec cu leuștean și boabe de ienupăr. Plantele se fierb 15 minute. Ceaiul de rozmarin cu valeriană este indicat femeilor care suferă de amețeală și nervozitate, dureri de cap și nevralgii.

Vin de rozmarin

Vinul de rozmarin are efecte întăritoare remarcabile asupra inimii. Totodată, liniștește bătăile rapide ale inimii.

Se pun câteva crenguțe de rozmarin la macerat într-un litru de vin. Se lasă 3-4 zile, apoi se înlătură plantele.

Autorul Rudolph Weiss menționează efectele tonice ale rozmarinului asupra circulației sangvine și a sistemului nervos. Recomandă planta în toate tulburările circulatorii, inclusiv în hipotensiune arterială.

Contraindicații ale rozmarinului

Rozmarinul crește tensiunea arterială, de aceea nu este indicat hipertensivilor. Nu trebuie consumat în doze mari, deoarece este un remediu puternic. Se recomandă evitarea consumului de rozmarin concomitent cu suplimente de fier, deoarece reduce semnificativ absorbția acestuia.

---

Click aici pentru a putea descărca Raportul special pentru dvs:

12 PLANTE MEDICINALE ESENȚIALE pe care Trebuie Să le Cultiv

în Grădina Mea pentru a Preveni / Vindeca peste 80% din Boli!